Originar din Bulăiești, Vladimir Stângaciu a zburat 5800 de ore, a fost decorat cu 14 distincții militare și a devenit primul director al companiei aeriene TAROM, iar numele său este înscris pe Monumentul Eroilor Aerului de pe Bulevardul Aviatorilor din București.

"Viitorul pionier al hidroaviației românești, născut într-un sat din Basarabia și crescut între preoți și învățători, a ales o carieră diferită, lăsând o amprentă memorabilă în aviația națională. Vladimir Stângaciu, care a început cariera de aviator la doar 18 ani, a devenit un erou în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a predat la Institutul Politehnic din București și a devenit primul director al TAROM."

@Guguta.com

Viitorul pionier al hidroaviației românești s-a născut la Bulăiești și a copilărit la Susleni. Tatăl său a fost preot, iar mama sa a lucrat ca profesoară. În Basarabia interbelică, preotul și învățătorul erau printre primii intelectuali și un pilon de bază al satului. Părinții lui credeau că fiul lor va călca pe urmele unuia dintre ei, dar tânărul a făcut o alegere complet diferită.  La vârsta de 17 ani, s-a înrolat ca voluntar în Regimentul III Roșiori din Bârlad. A servit apoi în echipajul unei canoniere înainte de a începe să lucreze în atelierul de asamblare a primului hidroavion conceptual românesc, Getta.  La 15 august 1925, celebrul pilot Romeo Popescu trebuia să facă un zbor de probă, dar mecanicul său, care urma să participe la zbor, s-a îmbolnăvit. Atunci căpitanul Popescu l-a întrebat pe sergentul Stângaciu, în vârstă de 18 ani, dacă are curajul să zboare cu el, întrucât acesta participase la asamblarea aparatului. Răspunsul a fost afirmativ, iar după acest zbor, la recomandarea lui Romeo Popescu, tânărul a intrat la Școala de mecanici de aviație de la Cotroceni, iar după absolvirea acesteia a fost repartizat la Grupul de Hidroaviație din Constanța.  La 14 mai 1935, V. Stângaciu a participat la un zbor legendar, când trei hidroavioane Savoia Marchetti 35 au efectuat un zbor fără escală pe ruta Constanța - Istanbul - Atena - Constanța. Acesta a fost un eveniment senzațional pentru acea vreme.  În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, V. Stângaciu a participat la luptele de pe Frontul de Vest ca membru al Corpului Aerian Român sub comanda generalului Emanoil Ionescu – cel care l-a arestat pe Ion Antonescu în august 1944 din ordinul Regelui Mihai. Stângaciu a zburat în misiuni de luptă în cadrul Grupului 1 bombardiere grele, eliberând Transilvania, Ungaria, Austria și Cehoslovacia.  Mai târziu, Vladimir Stângaciu a predat la Institutul Politehnic din București, unde și-a făcut studiile primul cosmonaut român Dumitru Prunariu; a fost președinte al Ligii Aeronautice Române și a devenit primul director al TAROM (Transporturile Aeriene Române).