Guguta .

Guguta .

Descoperiți știrile de ultimă oră din Moldova pe cel mai bun agregator de știri! Cu noi, veți fi mereu la curent cu cele mai importante evenimente din țară și din lume. Știri verificate și actualizate în timp real, totul într-un singur loc. Nu ratați nimic - conectați-vă la agregatorul nostru de știri astăzi!

Luați legătura

Afecțiunile care ne pasc când lipsește doza minimă de potasiu din corp

Potasiul este un mineral esențial pentru organism, cu numeroase roluri fundamentale. Printre cele mai importante beneficii ale potasiului se numără funcția musculară, sănătatea inimii, funcția nervoasă, echilibrul fluidelor sau sănătatea oaselor.

"Potasiul joacă un rol esențial în menținerea tensiunii arteriale în limite normale și previne riscul de hipertensiune arterială, care este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. În plus, potasiul este necesar pentru contracția musculară normală, inclusiv a inimii. Deficitul de potasiu poate conduce la probleme cardiace, tulburări de memorie, de concentrare, somn, semne ale sistemului nervos periferic afectat și alte probleme de sănătate" - extrase dintr-un articol din Știri.md referitor la impactul potasiului asupra sănătății umane.

@Guguta.com

Potasiul ajuta la mentinerea tensiunii arteriale in limite normale prin contracararea efectelor sodiului, potrivit specialiștilor. Un nivel adecvat de potasiu poate reduce riscul de hipertensiune arterială, un factor major de risc pentru boli cardiovasculare, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro. De asemenea, potasiul este esențial pentru contracția musculară normală, inclusiv a inimii. Un nivel scăzut de potasiu poate duce la aritmii cardiace și alte probleme cardiace. „Majoritatea oamenilor au deficit, au carențe, chiar dacă asta nu reiese din analizele de sânge. Analizele de sânge iese în parametrii normali, dar carența există. Se estimează că peste 90% dintre oameni au deficit de potasiu”, potrivit dr. Cezar Amititeloaie. Simptomele și problemele care apar din cauza carenței de potasiu sunt foarte multe. Spre exemplu, este afectat creierul, sistemul nervos central, apar tulburări de memorie, de concentrare, apar tulburări de somn sau este afectat și sistemul nervos periferic. Reflexele sunt scăzute, apar furnicături, amorțeli, este afectat și sistemul cardiovascular. „Inima poate avea un puls ridicat, deci o frecvență crescută, sau apar bătăii anormale, așa numitele extrasistole. De asemenea, și tensiunea arterială este ridicată, este crescută, din cauza rezistenței vasculare periferice. Ce înseamnă asta? Înseamnă că mișchii netezi ai vaselor de sânge nu se mai relaxează suficient și vasele de sânge rămân semicontractate și presiunea la nivelul arterial crește. Potasiul este important pentru sinteza proteinelor și dacă avem deficit, apare oboseala musculară. Atunci când simți că urci câteva trepte și ești sfârșit, vlăguit, asta poate fi un semn de lipsă de potasiu sau dacă apar crampele musculare în cazul unui astfel de efort. De asemenea, poate apăra retenția de apă, edemele, umflarea picioarelor, a mâinilor”, adaugă dr. Cezar. Sistemul digestiv de asemenea poate fi afectat prin faptul că potasiul face parte din pompa hidrogen-potasiu, cea care determină secreția de acid gastric la nivelul stomacului, necesar pentru buna digestie a proteinelor. „Dacă nu avem suficient potasiu, nu vom secreta suficient acid gastric și digestia proteinelor nu se va face corespunzător și asta va cauza carențe și deficite proteice și nevoia organismului de a mânca din ce în ce mai mult. Potasiul este implicat în introducerea nutriențelor în celule, a glucozei și deficitul de potasiu determină creșterea nevoii de insulină și asta înseamnă creșterea rezistenței la insulină. Cu cât insulina crește, cu atât crește rezistența la insulină și dacă avem rezistență la insulină, asta perturbă intrarea potasiului în celule. Deci se instalează un fel de cerc vicios. Dacă potasiul este scăzut, este stimulată rezistența la insulină și rezistența la insulină determină scăderea potasiului la nivel celular”, mai spune dr. Cezar. De ce apare deficitul de potasiu și de câte grame avem nevoie Medicul detaliază cauzele deficitului de potasiu. „În primul rând se întâmplă din cauza alimentației sărace în alimente bogate în potasiu. Oamenii ancestrali erau culegători, vânători și mâncau foarte multe vegetale foarte diverse (3:01) bogate în potasiu. Se estimează că aveau un aport de aproximativ 10-15 grame de potasiu pe zi. Astăzi necesarul este considerat undeva în jur de 4-5 grame, dar chiar și așa foarte puțini oameni ajung să consume o asemenea cantitate. Stresul este un alt factor, deoarece aldosteronul și cortizolul determină eliminarea potasiului prin rinichi. Deci cauzează o pierdere foarte mare a potasiului. În condiții de stres se pierde mult potasiu prin urină. De asemenea, în condiții de stres, pompele de ATP, pompele care introduc potasiu în celulă, sunt epuizate. Și asta din cauza scăderii nivelului energetic. Și dacă potasiul nu intră în celule și rămâne pe afară, se elimină foarte ușor prin urină. Aportul excesiv de lichide, fără un aport adecvat de săruri, nu este bun”, insistă doctorul. Alimente bogate în potasiu Alimentele bogate în potasiu sunt cele de culoare verde, cum ar fi: avocado, spanacul, sfecla roșie și mai ales frunzele de sfecla roșie, fasolea albă; de asemenea carnea de pește, de somon sau lactatele, iaurtul (în special cel de capră). Cartofii și bananele conțin o cantitate foarte mare de potasiu, dar nu sunt recomandate persoanelor care vor să slăbească și care au rezistență la insulină, deoarece asta va determina o slabă absorbție a potasiului.  Doza zilnică recomandată de potasiu pentru adulți este de 4.700 miligrame (mg). Consumând aceste alimente de mai jos, te poți asigura că primești necesarul zilnic de potasiu pentru o sănătate bună: Fructe - banane (422 mg per banană medie), portocale (237 mg per portocală medie), pepene galben (270 mg per 1 ceașcă tocată), caise uscate (1.167 mg per ½ ceașcă tocată), prune uscate (689 mg per ½ ceașcă tocată) Legume - cartofi (658 mg per cartof mediu), spanac (701 mg per 1 ceașcă fiert), cartofi dulci (418 mg per cartof mediu), ciuperci (558 mg per 1 ceașcă feliate), broccoli (494 mg per 1 ceașcă tocat). Leguminoase - linte (701 mg per 1 ceașcă fiartă), fasole roșii (610 mg per 1 ceașcă fiartă), fasole negre (611 mg per 1 ceașcă fiartă), năut (540 mg per 1 ceașcă fiert). Nuci și semințe - migdale (375 mg per ¼ ceașcă), fistic (390 mg per ¼ ceașcă), semințe de dovleac (524 mg per ¼ ceașcă), semințe de floarea soarelui (325 mg per ¼ ceașcă). Lactate - lapte (349 mg per ceașcă), iaurt (387 mg per ceașcă).

Share: