Guguta .

Guguta .

Descoperiți știrile de ultimă oră din Moldova pe cel mai bun agregator de știri! Cu noi, veți fi mereu la curent cu cele mai importante evenimente din țară și din lume. Știri verificate și actualizate în timp real, totul într-un singur loc. Nu ratați nimic - conectați-vă la agregatorul nostru de știri astăzi!

Luați legătura

Cum vor fi monitorizați asociații celor sancționați din lista SIS

Peste 500 de persoane și companii au fost desemnate de Serviciul de Informații și Securitate drept asociate cu politicieni și oameni de afaceri supuși sancțiunilor internaționale.

"Legislația recentă a Republicii Moldova permite acum sancționarea propriilor cetățeni și companii care au legături cu subiecții sancțiunilor internaționale. Aceste măsuri sunt menite să prevină tentativele de a eluda sancțiunile și implică monitorizarea sporită a anumitor activități și tranzacții, cu posibilitatea de a opri temporar sau permanent orice operațiune suspectă."

@Guguta.com

Europa Liberă explică care sunt criteriile după care au fost incluse în această listă și la ce ar trebui să se aștepte.

Cine poate fi inclus în lista asociaților.

Potrivit Legii privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale, care a fost completată toamna trecută și care permite, în premieră, Republicii Moldova să-și sancționeze propriii cetățeni, lista persoanelor și companiilor care au legături cu subiecții sancțiunilor internaționale se întocmește „pentru a evita tentative de eludare a sancțiunilor”.

În această listă pot fi incluse persoanele fizice care în ultimii 10 ani:

  • au fost beneficiari ai unor companii de comun cu subiecții sancțiunilor;
  • au primit de la aceștia bani, fără a avea statut de salariat fără vreo altă justificare;
  • au avut relații comune de afaceri cu subiecții sancțiunilor;
  • au înregistrat pe numele lor sau au ajutat la înregistrarea pe numele unor persoane terțe a unor drepturi, bunuri imobile sau mobile, a unor persoane juridice care aparțineau subiecților sancțiunilor;
  • au fost fondatori ori au deținut acțiuni sau cote-părți din companiile aflate sub sancțiuni sau care au fost conduse de subiecții sancțiunilor.

În listă mai pot ajunge persoanele juridice în privința cărora există probe că:

  • un subiect al sancțiunilor este sau a fost beneficiar efectiv al companiei în ultimii 10 ani;
  • au fost fondate de subiecții sancțiunilor sau dacă aceștia dețin mai mult de 25% de acțiuni, inclusiv prin interpuși;
  • au sau au avut, în ultimii 5 ani, relații comune de afaceri cu subiecții sancțiunilor sau cu persoane juridice ale căror beneficiari efectivi sunt aceștia.

Cum se întocmește lista.

De elaborarea și actualizarea listei este responsabil Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Lista se aprobă printr-un ordin al directorului SIS și poate fi extinsă la solicitarea altei autorități. Atunci când propune ca o persoană sau o companie să fie inclusă în listă, instituția respectivă trebuie să indice categoria din care acestea fac parte și să prezinte probe.

Persoanele fizice și juridice pot fi șterse din listă dacă au încetat cauzele și condițiile care au justificat includerea lor în această listă sau dacă „au survenit alte circumstanțe obiective legate de interesele superioare ale statului”.

De asemenea, persoanele menționate în listă pot contesta această decizie conform Codului Administrativ. Mai întâi, trebuie să adreseze SIS o cerere prealabilă, iar, dacă nu sunt mulțumiți de modul în care este soluționată cererea, se pot adresa în instanță.

Ce se va întâmpla cu asociații.

Persoanele și companiile din lista publicată de SIS nu se echivalează cu subiecții sancțiunilor, însă se vor afla „sub măsuri de precauție sporită” prevăzute în Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

În această lege sunt enumerate 16 „entități raportoare”, cum ar fi băncile, casele de schimb valutar, avocații și notarii, care ar trebui să fie mai precaute în legătură cu persoanele incluse în lista asociaților cu cei sancționați. La rândul lor, acestea sunt supravegheate de Banca Națională, Comisia Națională a Pieței Financiare, Uniunea Avocaților ș.a.m.d.

Entitățile raportoare pot mări „gradul de monitorizare” pentru a determina dacă o activitate sau o tranzacție sunt suspecte. De exemplu, ele pot obține informații suplimentare despre client și beneficiarul său efectiv (genul de activitate, volumul activelor, cifra de afaceri), sursa bunurilor clientului, ale beneficiarului efectiv și a averii clientului, scopul activității sau tranzacției.

Dacă entitățile raportoare și Agenția Servicii Publice au suspiciuni că are loc o spălare de bani, ele pot să se abțină de la executarea tranzacției timp de cinci zile lucrătoare și să informeze Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor de la CNA. Serviciul poate să oprească tranzacția pe 30 de zile, dacă îi trezește bănuieli, sau să o „dezghețe”, dacă nu are suspiciuni.

În cazul în care se atestă o tranzacție pentru eludarea sancțiunilor internaționale, Serviciului Fiscal de Stat poate să o sisteze pe un termen de până la 30 de zile și să informeze organele competente.

Share: