Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a generat o creștere semnificativă a cererilor pentru cetățenia Republicii Moldova. Directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, a declarat că în ultimii doi ani au fost depuse 19.200 de solicitări, cu aproape 8.000 mai multe decât în perioada 2020-2021. Solicitările provin în principal din Federația Rusă (aproximativ 70%), Ucraina (4.000 de dosare) și Belarus (locul trei).

"Experții analizează problema cetațeniei acordate străinilor în contextul conflictului din Ucraina, menționând ca factori principali percepția limbii, drepturile legale și posibilele influențe socio-politice. În vreme ce unii constată riscurile infiltrației agenților străini sub pretextul migrației, alții consideră acest influx ca pe o oportunitate de dezvoltare economică și stabilizare socială."

@Guguta.com

Potrivit lui Valeriu Sainsus, demograf, doctor conferențiar universitar ASEM, totul depinde de perspectiva războiului din Ucraina și de faptul cine sunt cei care solicită cetățenia și cu ce drept. 

„În general, la acordarea cetățeniei trebuie respectat principiul percepției de limbă. Noi avem experiența tristă de după 1991, când o bună parte din populația alolingvă a căpătat foarte lejer cetățenia Republica Moldova, fără a avea percepție de limbă și rezultatul știm care-i”, susține expertul. 

Acesta susține că solicitanții cu drept de obținere a cetățeniei trebuie să fie prioritar conaționalii noștri, care în virtutea anumitor împrejurări, au ajuns să fie cetățeni ai Federației Ruse. 

„Dar chiar dacă și sunt cetățeni ai Rusiei, ei și-au păstrat dreptul și la cetățenia R. Moldova. În rest - după caz și situație, război sau alte considerente, dar trebuie să fim foarte atenți, candidații trebuie să fie foarte bine documentați. Rusia e cu război la granițele noastre și s-ar putea ca parte din ei să prezinte pericole pentru R. Moldova. Ar fi bine să cunoaștem practica Statelor Baltice, ca să vedem cum își racordează ei legislația la noile realități”, a mai spus expertul Valeriu Sainsus. 

La rândul său, fostul deputat Iurie Reniță, menționează că declanșarea războiului rus împotriva Ucrainei și permiterea coordonată a exodului cetățenilor ruși în unele țări CSI (Georgia, Kazahstan, R. Moldova) și ale UE a fost chiar din start o misiune bine elaborată și perfect executată de serviciile secrete rusești.

„Va imaginați că Rusia, având probleme majore cu mobilizarea în armată pe timp de război, ar fi fost atât de „generoasă” ca să permită sutelor de mii de cetățeni ai săi să plece nestingherit peste hotare? În niciun caz… A fost valorificată perfect o conjunctură de război pentru a infiltra agenții săi în majoritatea țărilor UE și în unele state CSI, inclusiv în R. Moldova, în perspectiva unei victorii rapide împotriva Ucrainei, dar și intenției de a se extinde și în unele țări din fosta URSS. Aceasta-i adevărata situație cu migranții ruși „atât de dornici de libertate și democrație” care în mod organizat au plecat „benevol” din Rusia după începerea războiului. Era de așteptat că majoritatea „migranților” ruși vor solicita cetățenia statelor în care s-au stabilit. Am atenționat imediat autoritățile statului despre acest pericol „democratic”, lucru confirmat și prin faptul că circa 70% din solicitările de azil sunt din partea cetățenilor ruși”, spune Iurie Reniță.

Potrivit fostului deputat, în 1991 s-a făcut o greșeală enormă când celor care se aflau pe teritoriul Republicii Moldova li s-a oferit gratuit cetățenia moldovenească. El spune că speră că această eroare, cu consecințe grave, nu se va mai repeta. 

Iar analistul economic Veaceslav Ioniță spune că nu crede că la mijloc e doar fuga de război. 

„În genere, avem trei genuri de migrație: politică, socială și economică. Deci, la politic ar fi războiul, la social ar fi pașaportul nostru… În ce sens? Pașaportul nostru este mult mai atractiv decât cel rusesc. Cu pașaportul R. Moldova rușii circulă liber în Europa. Credeți-mă că pentru un rus e extrem de mult. Și trei - considerentul economic, când o parte din ruși aleg să vină în Moldova ca să-și dezvolte afacerile, pentru că în Rusia nu mai văd o perspectivă. Eu nu pot spune că în R. Moldova are mare favoare acest fenomen, dar nici de ignorat nu-l putem ignora”, spune Ioniță. 

Acesta a adăugat că, dacă înainte moldovenii mergeau în Federația Rusă, acum este invers, chiar dacă veniturile în Moldova sunt mai mici decât în regiunile Rusiei. Totuși, aici e mai multă stabilitate potrivit expertului. 

De asemenea, Veaceslav Ioniță a adăugat că crede acest fenomen mai degrabă pozitiv decât negativ, căci, chiar dacă el ar fi negativ, am avea filtre prin care oamenii ar putea fi filtrați.