În cadrul ședinței de astăzi, 6 martie, a Guvernului, miniștri au aprobat Lista jurisdicțiilor care nu implementează standardele internaționale de transparență privind fondatorii, asociaţii, acţionarii, administratorii şi beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice.

"Potrivit Ministerului Justiției, o nouă listă este încă o măsură din Planul de deoligarhizare, având scopul de a limita influența excesivă a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice. Lista, ce include 75 de jurisdicții și regiuni autonome considerate neconforme în privința standardelor internaționale de transparență, folosește o procedură specială aprobată de Guvern cu scopul de a contribui la stabilizarea condițiilor de participare a autorităților publice și întreprinderilor de stat la procedurile de privatizare, parteneriat public-privat și achiziții."

@Guguta.com

Potrivit Ministerului Justiției, această listă este o altă acțiune prevăzută în Planul măsurilor pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice, numit și Planul de deoligarhizare, transmite Știri.md. Lista va fi folosită de către autorităţile publice, întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital public în vederea stabilirii condiţiilor de participare la procedurile de privatizare, parteneriat public-privat, achiziţii publice şi concesiuni vizate de mecanismul de deoffshorizare, prevăzut de Legea nr. 215/2020 (Legea deoffshorizării). În prezent, în Listă sunt incluse 75 de jurisdicții și regiuni autonome, considerate neconforme în ceea ce privește standardele internaționale de transparență. Această listă a fost elaborată în corespundere cu procedura specială prevăzută de Metodologia de stabilire a jurisdicțiilor/regiunilor autonome care nu implementează standardele internaționale de transparență, aprobată de Guvern în noiembrie 2023, de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, în coordonare cu Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Tot astăzi, ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a prezentat avizele generalizate ale Guvernului prin care se susțin unele inițiative legislative, dar cu condiția de a fi luate în considerare observațiile și propunerile necesare îmbunătățirii proiectelor de legi. Este vorba despre avizul la proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la Centrul Național Anticorupție (CNA) și la amendamentul asupra acesteia. Proiectul de lege prevede uniformizarea cadrului normativ ce vizează activitatea CNA, în conformitate cu modificările legislative efectuate în alte acte normative (Legii integrității, Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate). Alte modificările propuse țin de actualizarea atribuțiilor CNA; completarea măsurilor de stimulare a angajaților CNA pentru îndeplinirea eficientă a atribuțiilor de serviciu, condițiile de angajare, regimul disciplinar etc. Cel de-al doilea aviz se referă la proiectul de lege pentru modificarea art. 39 din Legea privind administrația publică locală. Scopul proiectului este de a extinde unele dintre competențele funcției de secretar al consiliului local, cele specifice activității notariale, cum ar fi eliberarea extraselor din registrul actelor notariale deținute până la data de 1 martie 20219; rectificarea sau completarea omisiunile în actul notarial întocmit până la data de 1 martie 2019; eliberarea duplicatelor ale actelor notariale emise de către secretarul consiliului local până la data de 1 martie 2019. Astfel, vor fi soluționate solicitările cetățenilor, care nu au posibilitatea de a avea acces la actele eliberate până la 1 martie 2019, de către secretarii consiliilor locale, conform vechilor competențe.