Parlamentul adoptă un nou mecanism de suspendare a licențelor pentru posturile de televiziune, în urma amendamentului legislativ discutat în lunile noiembrie și decembrie 2023. Deputații susțin importanța regulilor clare pentru securitatea statului în investițiile de pe piață. Cu toate acestea, juriști și experți critică amendamentul, afirmând că încalcă dreptul la liberă exprimare și a fost elaborat fără transparență.

"Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunțat pe 8 decembrie 2023 că posturile TV cu licențele suspendate în 2022 și 2023 nu vor putea emite în 2024, chiar dacă starea de urgență va expira. Această decizie a stârnit critici din partea organizațiilor neguvernamentale care o consideră o ingerință în dreptul la libera exprimare."

@Guguta.com

La data de 8 decembrie 2023, premierul Dorin Recean a anunțat că posturile TV ale căror licențe au fost suspendate pe parcursul anilor 2022 și 2023 nu vor putea emite în 2024, când va expira starea de urgență instituită în Republica Moldova, cu referire la media-azi.md.

„Și anterior am vorbit că Guvernul pregătește - și, iată, a adoptat - mai multe pachete legislative care să permită Executivului să gestioneze astfel de situații în afara stării de urgență. Prin urmare, cele 12 televiziuni, care sunt despre propagandă, finanțare ilegală și deservirea unor grupări criminale, nu vor putea să emită în eter chiar dacă se termină starea de urgență”, susținea premierul în cadrul unei emisiuni a Jurnal TV.

De asemenea, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că "autoritățile caută soluții de a ține închise televiziunile interzise de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE)". Acesta a mai menționat că deja sunt soluții legale pentru mai multe decizii CSE, inclusiv pentru închiderea celor 12 posturi TV.

Detaliile privind soluțiile legale și deciziile luate în privința televiziunilor cu licențe suspendate au rămas neclare totuși, după declarațiile demnitarilor. Jurnaliștii au eșuat în încercările lor de a obține mai multe informații. La 29 decembrie, s-a aflat că cele șase companii deținătoare de televiziuni cu licențe suspendate au fost temporar lipsite de acte permisive, interzicându-le să desfășoare orice activitate pe piață. Decizia a fost luată de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, conform unui document remis unor instituții media.

Cum s-a ajuns la această decizie

Parlamentul a înregistrat un proiect de modificare a actelor normative pentru asigurarea integrității și funcționalității pieței energiei electrice, inițiat de Ministerul Energiei și transpune un regulament al Uniunii Europene. Obiectivul proiectului este să creeze mecanisme legale de intervenție în cazul disfuncționalității pieței energiei electrice.

Proiectul a fost votat în primă lectură pe 24 noiembrie. Cu patru zile înainte de adoptarea în lectură finală, deputații PAS Radu Marian și Virgiliu Pâslariuc au înregistrat un amendament care vizează completarea unor legi pentru suspendarea și revocarea actelor permisive în domenii de importanță pentru securitatea statului.

Deputații PAS Radu Marian și Virgiliu Pâslariuc au introdus amendamente la legi existente, afirmând că acestea sunt necesare pentru consolidarea cadrului normativ privind examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului. Ei susțin că securitatea informațională și emisiile de servicii audiovizuale sunt domenii esențiale pentru securitatea statului, mai ales în contextul crizei de securitate din regiune și a războiului hibrid desfășurat de Federația Rusă în raport cu Republica Moldova.

Amendamentele propuse ar permite intervenția rapidă și eficientă a autorităților pentru excluderea riscurilor pentru securitatea statului. Proiectul de lege, împreună cu amendamentul, a fost adoptat și promulgat pe 22 decembrie, fiind publicat în Monitorul Oficial în ziua următoare. O săptămână mai târziu, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a decis interzicerea revenirii posturilor TV pe ecrane, menționând prevederile introduse prin amendamentul celor doi deputați drept parte a motivării.

Virgiliu Pâslariuc a afirmat în cadrul unei emisiuni că mecanismul adoptat nu se concentrează exclusiv pe suspendarea posturilor TV, ci are un caracter general, având ca scop protejarea investițiilor importante pentru securitatea națională. El a subliniat că acest mecanism se încadrează în prevederile Legii privind examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului.

„Noi de doi ani căutăm soluții, încercăm să găsim echilibrul între libertățile fundamentale și protejarea cetățenilor. Și tot de doi ani există legea care stabilește mecanismul în care toate investițiile de importanță pentru securitatea națională sunt reglementate. Statul vrea să facă ordine – cine sunt investitorii în aceste domenii? Fiecare potențial investitor trebuie să vină în fața unei autorități de stat – Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, care există din 2016 – și trebuie să ceară un act permisiv. Pentru asta el trebuie să prezinte un set de documente prin care să arate că investiția este legală, transparentă, să demonstreze cine sunt beneficiarii finali etc. Comisia, după ce cercetează informațiile, poate fie să aprobe solicitarea prealabilă, fie s-o respingă, fie să o accepte condiționat. Iar dacă actele nu sunt conforme pentru a considera această investiție una sigură, atunci Consiliul poată să retragă agentului economic dreptul de operare pe piață. (…) Noi nu am făcut decât să ajustăm această lege", potrivit deputatului PAS.

Obiecții pe marginea mecanismului instituit

Mai multe organizații neguvernamentale au emis o declarație publică condamnând atât legiferarea noului mecanism de suspendare a licențelor pentru posturile de televiziune, cât și lipsa de transparență în procesul de elaborare, votare și implementare a acestui mecanism juridic. ONG-urile semnatare consideră că suspendarea licenței de emisie reprezintă o ingerință profundă în dreptul la libera exprimare.

Cristina Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, subliniază că, anterior, suspendarea licenței era posibilă doar în urma unei hotărâri a instanței de judecată, garantând legalitatea deciziilor autorităților. În prezent, noul mecanism acordă Consiliului puterea de a suspenda sau retrage licențele fără implicarea unei instanțe, conform explicațiilor sale.

Ion Bunduchi, expert media și director executiv al Asociației Presei Electronice, apreciază că este benefic faptul că investițiile în audiovizual sunt considerate de importanță pentru securitatea statului conform legii. Cu toate acestea, el atrage atenția asupra faptului că, până în 2023, Consiliul nu și-a exercitat atribuțiile, neavând oportunitatea să colecteze dovezi suficiente privind investiții ilegale în anumite televiziuni, care să ducă la acțiuni corective din partea instituțiilor statului.

„E vital necesar să protejăm securitatea țării, inclusiv prin protejarea securității informaționale audiovizuale și inclusiv prin limitarea libertății de exprimare care, după cum se știe, nu este nelimitată. E vital necesar să acționăm cu respectarea unor valori democratice, cum ar fi transparența, legalitatea sau proporționalitatea sancțiunilor. Neglijarea valorilor democratice poate conduce la abuzuri reprobabile”, conchide Ion Bunduchi.

Lipsa consultărilor publice

ONG-urile semnatare ale declarației subliniază că articolele propuse, introduse în ultimul moment, au fost votate în lectură finală fără a fi supuse consultărilor publice. Nicolae Panfil, director de program la asociația Promo-Lex, adaugă că într-un stat democratic este imperativ să se respecte cerințele de transparență decizională în adoptarea legilor.

„Mai multe reguli ale procesului decizional au fost încălcate în cazul de față, inclusiv introducerea unui amendament într-un proiect de lege care avea altă sferă de acțiune și care nu corespunde scopului anunțat în proiect, lipsa consultărilor publice, avizării și expertizării repetate după modificarea de concept a proiectului (art. 32 alin. (7) din Legea 100/2017), votarea proiectului în lipsa dezbaterilor autentice, care au durat doar 2 minute. Modul în care au fost operate astfel de modificări, dar și conținutul normei pe care o vedem interpretată și utilizată pentru a limita libertatea de exprimare a presei ne duc la gândul că, pentru guvernarea actuală, scopul scuză mijloacele. În același timp, lipsa de comunicare a Legislativului privind necesitatea și proporționalitatea măsurii instituite în condițiile expirării stării de urgență, garanțiile împotriva arbitrariului, arată că de la declarații privind colaborarea și deschiderea față de societatea civilă și până la practică e o cale încă destul de lungă”, potrivit lui Panfil.

Virgiliu Pâslariuc a subliniat că sursele media afectate de decizia autorităților „nu au nicio legătură cu libertatea de exprimare, ci sunt de propagandă, au menirea să dezinformeze, să schimbe opinia publică”. El a apărat adoptarea amendamentelor fără consultarea fiecărui amendament în parte, susținând că, în caz contrar, procesul legislativ ar fi întârziat semnificativ: „Dacă am consulta fiecare amendament, nu am mai ajunge să votăm nicio lege”.