România a câștigat procesul cu Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană, în care compania ar fi urmat să exploateze resursele de aur din această zonă. Gabriel Resources cerea despăgubiri de 6,7 miliarde euro.

"Într-o victorie importantă pentru patrimoniul național și protecția mediului, România a evitat plata unei despăgubiri de milioane de euro către compania canadiană Gabriel Resources în controversatul caz Roșia Montană. În plus, statul urmează să recupereze 1,4 milioane de dolari în costuri legate de procesul juridic."

@Guguta.com

Astfel, statul român nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources în cazul Roșia Montană. Din contră, România urmează să-și recupereze 1,4 milioane de dolari cheltuieli de judecată şi alte costuri estimate la câteva milioane de euro, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com. Nouă ani de proces Acesta este verdictul comunicat vineri seară (8 martie 2024) Guvernului României, de către Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Decizia – definitivă și executorie – vine la capătul a aproape nouă ani de proces. „Sunt 20 de zile în care decizia și motivele care au stat la bază nu se pot comunica, pentru că fiecare dintre părți pot solicita ca anumite date să nu fie făcute publice. Instanța va publica pe pagină decizia după cele 20 de zile. După aceea, sunt 4 luni la dispoziție pentru a putea ataca decizia”, a declarat Ministrul Finanțelor Marcel Boloș la Digi24. Fostul premier Dacian Cioloş afirmă, după ce România a câştigat procesul, că Roşia Montană rămâne în patrimoniul mondial UNESCO, iar statul român nu plăteşte nicio despăgubire, el exprimându-şi, totodată, speranța că „cei care l-au acuzat să înţeleagă că patrimoniul naţional cu valoare mondială nu se vinde”. Roşia Montană protejată de UNESCO Potrivit Economedia, compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69%, iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%. Cu toate acestea, localnicii din Roșia Montană au refuzat să fie relocați pentru ca acest proiect să fie implementat și s-au luptat în instanță cu compania ani de zile. Activiștii susțineau că proiectul va cauza un dezastru ecologic. O întreagă campanie intitulată „Salvați Roșia Montană” a avut loc la nivel național. În 2013, zeci de mii de persoane au participat la proteste în Capitală și în alte zone din țară, după ce Guvernul aprobase un proiect de lege care să permită proiectului să continue. În iunie 2017, compania canadiană a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de 4,4 miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Tot în 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș, Corina Șuteu, fost ministru al culturii, a depus la UNESCO dosarul pentru înscrierea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, în urma protestelor de stradă. Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale (ICSID) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă stoparea oricărui proiect de exploatare minieră. Compania canadiană spunea că aplicația și înscrierea peisajului minier Roșia Montană la UNESCO sunt „în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel Resources”. Gabriel Resources a susținut, în cadrul procesului de arbitraj de la Washington, că i-a fost expropriată investiția din România prin mai multe acte ale autorităților statului, inclusiv prin politizarea procedurii de autorizare a proiectului minier Roșia Montană. Gabriel Resources: „O decizie profund eronată” Reprezentanții companiei Gabriel Resources au anunțat că analizează posibilitatea contestării deciziei instanței, care aduce câștig de cauză României în dosarul Roșia Montană, scrie G4media. „Este o decizie profund eronată”, a transmis președintele companiei, Anna El-Erian, care arată că Guvernul României s-a implicat politic pentru a împiedica „un proiect minier emblematic”, care fusese agreat într-un contract de parteneriat cu statul român. Gabriel Resources subliniază că decizia tribunalului s-a luat cu o majoritate de 2 la 1. „Compania analizează decizia Tribunalului împreună cu consilierii săi juridici pentru a-și evalua opțiunile, inclusiv pentru a contesta decizia prin intermediul procesului de anulare prevăzut de Convenția ICSID. Considerăm că decizia majorității este profund eronată. Așa cum a recunoscut arbitrul disident, intervenția politică susținută a Guvernului României în drepturile contractuale ale Gabriel a împiedicat dezvoltarea unui proiect minier emblematic deținut în parteneriat cu statul”, a transmis Anna El-Erian, președintele Gabriel Resources.