Sandu Grecu, directorul general al Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale, președintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, și-a expus părerea în privința modificărilor propuse de Ministerul Culturii și aprobate în ședința Guvernului din data de 10 ianuarie la Legea cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice.

"Propunerea Ministerului Culturii de a modifica cerințele pentru pozițiile de conducere în teatre, circuri și organizații concertistice stârnește controverse. Deși menită să crească numărul potențialilor candidați, schimbarea a stârnit preocuparea printr-o percepție că aspectele de natură artistică ar putea fi neglijate în favoarea celor administrative sau economice."

@Guguta.com

Mai exact, la prevederile ce țin de specialitățile persoanelor, care pot fi numite în funcția de conducător al teatrului, circului și organizației concertistice publice.

Sergiu Prodan, Ministrul Culturii, prezentând spre aprobare proiectul Privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1242/2003 despre unele măsuri de implementare a Legii cu privire la teatre, circuri și organizații concertistice, a menționat că acest document propune lărgirea cercului de potențiali candidați la funcția de manager. „Această modificare va deschide, de fapt, oportunități pentru angajare în funcții de conducători ai instituțiilor teatral-concertistice a oamenilor responsabili financiar, capabili să conducă aceste instituții”, a precizat ministrul.

Potrivit documentului, în funcția de conducător al teatrului, circului și organizației concertistice publice este numită o persoană cu studii superioare în unul din următoarele domenii generale de studii: arte, științe economice, drept, științe administrative și cu experiență profesională de cel puțin 5 ani în domeniile respective, precum și cu o experiență de cel puțin 2 ani în funcții manageriale. Sandu Grecu se arată deranjat nu de anii de experiență, stipulați în proiect, dar de un aspect mult mai important legat de specialitatea persoanelor, care ar putea deveni manageri de teatru.

„Dacă până la urmă tot nu au încredere în directorii de teatru, ar trebui să introducă funcția de vicedirector economic, care, de fapt, și există în teatre. Și mă întreb atunci, ce-i încurcă acestui vicedirector economic să se ocupe de toată contabilitatea, să aplice legea? Iar directorul teatrului să fie un artist, un creator. Un teatru nu înseamnă, în primul rând, contabilitate. Un teatru, în primul rând, are scopul de a deservi spectatorul, populația și de a schimba mentalitatea cetățenilor. Iar pentru asta este nevoie ca în fruntea teatrului să fie un artist, care cunoaște bine dramaturgia, citește piese, alege textele, se gîndește ce probleme trebuie puse în fața societății, în fața tinerei generații, ca toți, venind la teatru, nu doar să se distreze, dar și să se întoarcă acasă cu un bagaj de cunoștințe, cu ajutorul cărora ar vedea altfel lumea”.

Directorul general de la «Satiricus» mai spune că nu poate un jurist sau un economist să cunoască regizorii buni de teatru din lume, pe care ar trebuie să-i aducă să monteze spectacole, să se priceapă în calitatea acestor regizori, în profesionalismul lor.

„Nu are cunoștințe un jurist despre ceea cine sunt dramaturgii contemporani sau cei clasici, dacă are nevoie societatea de un anumit spectacol sau nu, dacă este bun un spectacol pentru festivaluri și care sunt părerile criticilor de teatru. Și e normal să nu cunoască aceste lucruri, la fel cum eu nu cunosc ceea ce știe un jurist sau un economist. Dar pentru acest lucru, eu am jurist în cadrul teatrului, un economist, care rezolvă problemele, care nu sunt atât de importante precum este producerea spectacolului. Pentru că, până la urmă, trebuie să ne întrebăm: care este misiunea unui teatru? Misiunea unui teatru este să producă spectacole de calitate, să producă cultură și să educe această societate, or, acest lucru nu poate fi făcut de un teatru, care are în frunte un economist sau un jurist. Nu poate înțelege un economist de ce, de exemplu, îmi trebuie mie pentru spectacol o rochie din secolul al 16-lea sau un revolver sau un abajur de la anticariat. Un economist sau un jurist îmi va spune să merg la un magazin obișnuit și să iau de acolo. Devenim penibili, transformăm teatrul profesionist în teatru de amatori”.

Sandu Grecu spune că a discutat nemijlocit despre propunerile făcute de ministerul Culturii cu Sergiu Prodan și cu prim-ministrul Dorin Recean. Directorul general de la «Satiricus» mai spune că nu ar vrea să creadă că aceste schimbări operate în legislație ar avea vreun substrat politic. «N-aș vrea să cred că am ajuns să se schimbe directorii de teatru și acest lucru se face din punct de vedere politic, atunci, cum zice rusul «priehali» (n.r. – «am ajuns»).

Noi avem directori de teatru, care muncesc, care sînt exigenți: și la «Luceafărul», și la «Mihai Eminescu», și la Teatrul din Bălți, și la «Eugene Ionesco», și la Cahul. Teatrele participă la festivaluri, produc spectacole de calitate, actorii din Moldova sînt net superiori la festivalurile internaționale și o spun fără exagerare. Cu părere de rău, există chestia asta de a promova oameni, care se pricep în toate. Unii, ca să fie șefi, spun că pot orice, doar că nu înțeleg un singur lucru: nu se pricep să-și ducă pînă la capăt propria profesie. Autoritățile arată lipsa de respect față de creatori, față de oamenii teatrului, față de Uniunea Teatrală.

Potrivit datelor de pe site, Ministerul Culturii are în subordinea sa 11 instituții teatrale publice: Teatrul Național de Operă şi Balet „Maria Bieșu”; Teatrul Național „Mihai Eminescu”; Teatrul Republican „Luceafărul”; Teatrul Național „Eugene Ionesco”; Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”; Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”; Teatrul „Alexei Mateevici”; Teatrul Național de Stat „Vasile Alecsandri”; Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B. P. Hasdeu”; Instituția Publică Centrul de Cultură şi Artă „Ginta Latină” și Teatrul Dramatic de Stat pentru Tineret „С Улицы Роз”.