Majoritatea suedezilor consideră că ţara lor a făcut „prea multe sacrificii” pentru a deveni membră a NATO, admiţând în acelaşi timp că securitatea Suediei va fi întărită prin aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, conform unui sondaj publicat vineri, 1 martie.

"Suedia se pregătește să devină cel de-al 32-lea membru al Alianței Nord-Atlantice, schimbând cursul unei istorii de 200 de ani de neutralitate militară. Acest pas este văzut ca un beneficiu de securitate de majoritatea suedezilor, chiar dacă aderarea la NATO a însemnat și unele sacrificii."

@Guguta.com

Suedia urmează să devină cel de-al 32-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice, punând capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro. Conform unui sondaj realizat de institutul Indikator pentru postul de radio suedez SR, 55% dintre suedezi cred că ţara lor „a făcut prea multe sacrificii pentru a adera la NATO", în timp ce 77% dintre respondenţi consideră că „securitatea Suediei este întărită" prin această aderare. Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 4-26 februarie, pe un eşantion de 2.413 de persoane. „Există un consens foarte puternic asupra faptului că securitatea Suediei va fi consolidată prin apartenenţa ţării la NATO, dar şi că drumul (pentru a realiza acest lucru) a fost spinos", a declarat Per Oleskog Tryggvason, responsabil de sondaje la Indikator. „Guvernul suedez a făcut concesii", renunţând la unele dintre principiile sale, a mai spus el. Stockholmul, dornic să se alăture Alianţei Nord-Atlantice după invazia rusă din Ucraina în urmă cu doi ani, a renunţat la politica sa de neutralitate adoptată de la încheierea războaielor napoleoniene în secolul al XIX-lea, apoi de nealiniere militară de la sfârşitul Războiului Rece. Deşi contribuie la forţele internaţionale de menţinere a păcii, Suedia nu a mai trecut prin război de la conflictul cu Norvegia din 1814. Procesul de aderare a ţării a fost marcat mai ales de negocieri cu Turcia, care a acuzat Suedia de clemenţă faţă de activiştii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, dintre care unii erau consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a răspunde cererilor Turciei, Stockholmul şi-a reformat Constituţia şi a adoptat o nouă lege împotriva terorismului.