Extinderea UE a fost un succes în ansamblu, însă persistă o prăpastie economică între țările membre, a subliniat miercuri vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, răspunzător pentru o economie în serviciul cetățenilor.

"Articolul subliniază opiniile comisarului pentru comerț, Valdis Dombrovskis, privind extinderea UE și impactul acesteia, atât geopolitic cât și economic. El a subliniat importanța acțiunii rapide în ceea ce privește aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, precum și necesitatea de a se ocupa de inegalitățile economice și provocările de competitivitate în rândul membrilor actuali ai blocului european. Dombrovskis a evidențiat, de asemenea, rolul crucial al Uniunii în protejarea condițiilor de concurență echitabile și îndrumarea transformării verzi și digitale a economiilor sale."

@Guguta.com

La 20 de ani de la aderarea la UE a a 10 țări din Europa Centrală și de Est, este clar că extinderea a fost o decizie corectă „atât din punct de vedere geopolitic, cât și economic”, a declarat comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, menționând că este imperativ ca UE să acționeze rapid și în ceea ce privește aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, transmite Știri.md cu referire la Caleaeuropeana.ro. Cu toate acestea, oficialul european a semnalat că blocul european se confruntă cu inegalități în materie de creștere și cu „provocări în materie de competitivitate” în rândul membrilor săi actuali, care ar putea să-l afecteze pe termen lung. „Ne aflăm în fața unei transformări verzi și digitale a economiilor noastre și este foarte important ca în acest proces să nu lăsăm țări și regiuni în urmă”, a declarat Dombrovskis, în contextul celebrării a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE. Țările europene mai bogate care încearcă să concureze cu subvențiile americane și chinezești riscă să distrugă condițiile de concurență echitabilă ale pieței unice, a adăugat el. „Nu toate țările au posibilități egale. Țările din sud și țările din est nu vor putea să își subvenționeze companiile la fel de masiv ca Germania sau Franța”, a declarat Dombrovskis. El a adăugat că UE ar trebui să analizeze instrumente de finanțare la nivelul întregii Uniuni pentru a proteja aceste condiții de concurență echitabilă. „Din punctul meu de vedere, cu cât există mai multă flexibilitate în ceea ce privește ajutoarele de stat, cu atât mai multă flexibilitate trebuie să existe pentru redistribuiri prin bugetul UE”, a spus Dombrovskis. Referindu-se la impactul geopolitic al extinderii UE, comisarul leton a afirmat că aceasta „a făcut din UE un actor global mai puternic și mai mare. Și a plasat ferm noile state membre în cadrul lumii democratice occidentale”. Referindu-se la țările baltice, Dombrovskis a declarat că extinderea a fost posibilă în 2004 deoarece a avut loc într-o perioadă scurtă în care Rusia era mai puțin autoritară. „Am folosit această fereastră geopolitică de oportunitate, la scurt timp după ce ne-am recăpătat independența, în direcția integrării în UE și NATO, dar unele țări au fost lăsate în urmă în zona gri, între Rusia și Occident”, a spus el. Dombrovskis a susținut că este important ca UE să acționeze rapid în ceea ce privește candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova de a adera la Uniune. UE a demarat discuțiile de aderare cu cele două țări în decembrie, dar acestea așteaptă ca cele 27 de capitale europene să ajungă la un acord asupra cadrelor de negociere care stabilesc liniile directoare și principiile de bază pentru discuțiile de aderare, înainte ca negocierile să poată începe în mod oficial. Dombrovskis a susținut că, în mod ideal, acest lucru ar trebui să se realizeze până la summitul Consiliului European din iunie. „Lumea este cu ochii pe noi. Acum nu este momentul să tergiversăm”, a spus el. Constatând lipsa de lideri din țările din Europa Centrală și de Est la Bruxelles, el a cerut, de asemenea, ca UE să numească pe cineva din această regiune într-unul dintre posturile de conducere după alegerile europarlamentare din iunie. La 1 mai 2004, Uniunea Europeană a marcat cel de-al cincilea val de extindere din istoria sa cu acceptarea celui mai mare număr de țări în familia europeană: Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. La trei ani distanță, în 2007, România și Bulgaria aveau să devină și ele membre, urmate în 2013 de Croația. În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, procesul de extindere a Uniunii Europene a revenit pe lista priorităților decidenților politici. Așa se face că șefii de stat sau de guvern au hotărât în cadrul Consiliului European din octombrie 2023 că este nevoie de lansarea unui proces de reflecție privind agenda strategică a UE pentru perioada 2024-2029, cu extinderea UE printre lista de priorități. Pentru a fluidiza și facilita aceste consultări, Comisia Europeană a oferit o bază de dialog, propunând în martie 2024 o reformă „pre-extindere” a UE, axată pe integrarea treptată a țărilor candidate în piața unică și pe un mecanism de decizie cu majoritate calificată fără a periclita interesele strategice naționale.